paste "inca o gaura la curea"

pe scurt, ca le-am facut de foame, nu de faima. si acum pot sa omor purici pe burta.

mai intai, nu va impiedica nimeni sa puneti carne. prajiti-o separat, doar.

apoi, pentru 2 portii:

2-3 morcovi medii, curatati si facuti fasioare cu curatatorul de cartofi

3-4 catei de usturoi

1 conserva de rosii in bulion, intregi sau cubulete, dupa cum e de mare lenea, iarna sau

300 g rosii proaspete de la piata, in sezon

masline, dupa pofta

1 dovlecel mediu

bureti (de preferinta hribi) uscati, dupa gust

ulei de masline, sare, piper, ardei iute, oregano si/sau busuioc si (daca va place sosul mai dulce) o piscatura (cat iei intre trei degete) de zahar sau cateva picaturi de miere

250 g paste (eu folosesc paste integrale, dar daca nu va place consistenta putin nisipoasa, folositi din cele obisnuite)

puneti apa pentru paste la fiert (cu sare).

 

in timp ce fierbe, curatati si 'fasiati' morcovii, ca in poza. faceti la fel cu dovlecelul.

turnati ulei de masline intr-o tigaie pusa (evident, ca suntem lenesi isteti) pe foc.

cand uleiul e fierbinte (la tigaile anti-aderente incepe sa o ia la goana prin tigaie), turnati morcovii in el si rumeniti-i.

intre timp, curatati usturoiul si taiati-l felii subtiri. daca n-ati luat rosii cubulete, taiati-le pe cele intregi cubulete.

cand s-au rumenit morcovii si dovlecelul, si s-au inmuiat, aruncati usturoiul in tigaie, invartiti-l de doua-trei ori si apoi turnati cuburile de rosii si bulionul ramas in conserva, hribii si maslinele.

lasati sa scada, asezonati cu sare, piper si/sau ardei iute, oregano.

pe undeva intre diversele etape de fabricatie ale sosului, apa va fi clocotit si veti fi pus domniile voastre pastele la fiert. lasati-le pana se fierb all' dente (adica sa nu se faca terci la prima atingere, iar interiorul sa fie complet alb). scurgeti, spalati daca e nevoie, turnati din nou in oala si amestecati cu putin ulei de masline.

pastele-n boluri, sosul peste paste si pofta buna.

O altă salată de vinete

Baba ganoush, adică. N-am inventat-o eu, vă dați seama, nu?
Sursa de inspirație: aici

Toată lumea are-o mama și toată mama are vinete la congelator (când nu sunt proaspete de la olteni). Acum, că am stabilit asta, vă prezentam baba ganoush. Recunosc ca nu-mi mai amintesc prea bine ce gust avea când am mâncat ultima dată una de la mama ei, da' îmi place ce-a ieșit.


Ingrediente:

2 vinete. Preferabil proaspete și naționaliste. Dacă nu, merg și de la congelator... Dar să fie de la mama, ne-am înțeles?
2-3 linguri de ulei de măsline
1-2 linguri tahini(a), adică pastă de susan (o găsim la hipermarketuri, printre produsele orientale/exotice)
1/2 lamâie sub formă de zeamă
3-4-5 căței de usturoi, zdrobiți (după gustul fiecarui leneș)
sare, evident
Dacă mai doriți și poftiți, unii zic să puneți pătrunjel sau coriandru, tocate. Eu n-am avut nici una, nici alta, și nici n-am pus, nici nu le-am simțit lipsa.



Dăm vinetele prin blender/chopper, aruncăm restul ingredientelor peste ele, mai facem un bzzzzzzzzzzz și îi trezim pe toți vecinii care nu s-au trezit la primul.

Gata (15' cu tocatul neîndemânatic al usturoiului cu tot, că s-a pierdut o presă de mujdei. Găsitorului recompensa. În căciulii de usturoi).

PS: tot din rațiuni de pățanii proprii: dacă nu sunteți siguri cum v-ar place gustul, puneți ingredientele mai cu țârâita,  în mai multe etape. Nu că ar trebui musai sa precizez, leneșii fiind oameni inteligenți  de regulă, da' să am și eu conștiința împăcată, va rog...

avocat, au sel et au poivre

sau pe limba noastra, salata de avocado.

aici se impun niste instructiuni preliminare, de la stan patitul:

• nu trebuie sa-ti poti sparge capul cu avocatul. pardon, avocado.
• nu trebuie sa-l poti face terci dintr-o singura apasare. s-ar putea sa fie deja stricat.
• eu incerc sa il cumpar in starea de 'pe undeva pe la mijloc'. daca mijlocul bate spre spargeri de capete, mai puteti sa-l lasati o zi-doua la vedere in bucatarie. daca bate spre terci, a se manca in maximum o zi, daca l-ati tinut la frigider.
• ca sa fie bun, trebuie sa aiba un gust asemanator cu al nucilor verzi.

cum se demoleaza un avocado (vezi prima poza):

1. se taie in doua, pe lungime (cel care se gaseste pe la noi are forma de para, verde inchis sau maroniu)
2. se infige lama cutitului (nu varful), in sambure. repetati pana se fixeaza
3. se roteste cutitul pana samburele iese din locas
4. se introduce o lingura intre coaja si pulpa
5. cu grija, se desprinde pulpa de coaja

ingrediente:

1 avocado

ulei de masline, otet (eu il prefer pe cel de mere cu miere), sare si piper

dupa ce ati cumparat si demolat avocatul... avocado. pardon, din nou. deci, dupa ce l-ati cumparat si demolat, il taiati cubulete, il puneti intr-un bol si il asezonati. pentru ca se oxideaza foarte repede si doar in cazul in care apuca sa ramana nemancat suficient ca sa se oxideze, puteti sa-l stropiti cu putina zeama de lamaie, sau sa inlocuiti otetul cu zeama de lamaie, daca va place mai mult.

paine prajita si pofta buna.

salata de cus-cus cu-cu-cu-cu ce-o fi

deci cus-cus. paste orientale sub forma de graunte (a nu se confunda cu pastele acelea maruntele care se mai vand la noi prin magazine). si o binecuvantare pentru lenesi. se poate amesteca cu aproape orice si toata procedura de gatit dureaza 10 minutele.

pregatirea cus-cus-ului: se foloseste 1 ceasca (de cafea, nu de expreso, nici de ceai) pentru fiecare persoana. stiu, e enervant cand sunteti multi, dar pana reusim sa apreciem ochiometric cam cat mananca de un paregzamplu 4 oameni, merge si asa. in privinta apei, parerile-s impartite. eu folosesc 1.5 cesti apa la 1 ceasca de cus-cus. de aici viata devine simpla: fierbem apa, o turnam peste cous-cous (atentie, se umfla foarte mult, folositi un bol mai adanc), acoperim bolul si asteptam cca. 10 minute. dupa ce s-a umflat, luam o furculita si incepem sa separam prin 'greblare' grauntele. turnam ulei de masline si asezonam cu sare, ambele dupa gust, si am terminat cu dansul.

reteta din poza:

5 rosii cherry

1 pumnisor de masline negre (cu sau fara samburi, taiate sau intregi)

1/4 legatura patrunjel proaspat (n-am avut, dar n-ar fi stricat)

optionale (la buna judecata a lenesului titular):

papara dintr-un ou

friptura rece de pui sau vita

rucola

etc.

se amesteca totul si se mananca cu pofta.

intr-un alt episod, cus-cus, cu legume la gratar.

Zamă de ouă

Cunoscută pe la mine și pe la alții prin sat și sub denumirea de „zam' aită”. Și, totodată, drept una din cele mai rapide (maximum 30 de minute, cap-coadă) mâncări ale săracului de pe astă lume...
Se dau mai jos rețeta proprie (mai întâi) și rețeta lu' buna (a doua).

Ingrediente (1):
2-3 linguri ulei (de măsline, dacă aveți, iar dacă nu, de floarea soarelui) SAU
1/4 pachet de unt
5-6 căței de ai (usturoi, în limba româna literară)
4 cuburi de supă vita (pot fi și de pui, și de legume, după gustul fiecăruia)
1 sticluță mică de vin SAU
2 pahare de vin dintr-o sticlă mai mare
2 linguri cimbru
2-3 linguri faina
3 l de apa calda (puneți-o la fiert înainte să vă apucați de restul operațiunilor)*
6 oua (sa nu uitam ce fel de zamă facem, nu?)

După cum am zis, începeți prin a pune apa la fiert, în alta oală decât cea în care veți face supa. Acuma, ideal este ca, pentru supa, sa aveți o oală mai mult înaltă decât largă, da' nu tușește nici dacă o faceți în orice altă oală.
Apoi, căliți aiu' tăiat felioare în ulei sau unt. Adăugați făina și învârtiți-o de doua ori în oală. Adăugați cimbrul. Începeți să turnați, cu un polonic sau ibric, din apa fiarta, ca să diluați amestecul lipicios de făină și grăsime. Așa recomand eu. Puteți și să turnați direct apa, dar există șanse mari să rămână cocoloașe. După ce amestecul a ajuns aproape lichid, turnați restul de apă, vinul și aruncați cuburile în oală. Fierbeți cca. 15 minute.
Spargeți ouăle, unul câte unul, într-o ceașcă. Din ceașcă, turnați-le în zama clocotindă și aburindă. Mai fierbeți 10 minute**.
Luați un bol, un polonic, o lingură și descurcați-vă.

Ingrediente (2):
din cele de mai sus se scad vinul și cimbrul și se adaugă oțet (după gust)

Continuați după cum v-am povestit mai sus.

* Eu prefer să pun apa fiartă, în urma câtorva incidente de inundare a aragazului cu spuma cauzată de apa rece turnată peste maglavaisul cald. Voi puteți încerca pe cont propriu și alte metode.

** Să nu va împingă știu eu ce să amestecați în zamă înainte să expire cele 10 minute finale. Vă veți alege cu o papară fiartă, în cel mai bun caz.

Papară cu cartofi, brânză și orice altceva

Să ne fie clar, papara nu e omletă. Nu se face rotundă și frumoasă și elegantă. E praf, ce mai...

ingrediente: pentru 1 persoană. dacă sunteți mai mulți, înmulțiți, vă rog, voi. eu n-am baterii.

2 ouă
1 cartof mediu
50 g brânză
1/2 roșie sau 1/2 castravecior murat
2 linguri de lapte sau 2 lingurițe de smântână
orice mai aveți prin casă (mezeluri sau legume, dar nu din alea care lasă apă)
sare și piper, evident

Tăiem cartoful în bastonașe subțiri (adică mult mai subțiri decât alea pentru cartofi prăjiți). Dacă avem o răzătoare magică sau cum ii mai zice, din aia care face bastonașe subțiri, îi dăm pe răzătoare.
Punem ulei în tigaie, vreo 2 linguri.
Prăjim cartofii cum ne pricepem mai bine. Dacă avem și mezeluri, le prăjim și pe alea, iar dacă avem slănină, o prăjim/topim înaintea cartofilor și prăjim cartofii în grăsimea cu pricina.
Între timp, batem ouăle, adăugăm laptele sau smântâna, brânza, roșiile sau castraveciorii (tăiate cubulețe, și, dacă-s  prea zemoase, stoarse putin) și orice altceva ne mai trece prin cap și ni se pare bun.
Dacă tot s-au prăjit cartofii, scurgem excedentul de ulei/grăsime și turnăm papara. Amestecăm pana ajunge la nivelul de întărire dorit, trântim pe farfurie, căutăm un sos picant sau un chutney (eu am de mango, că altu' n-am găsit) și gaaaataaa.

O ultimă vorbă înțeleaptă (a pățitului): dacă nu aveți încredere în capacitatea proprie de a manevra papara la foc mare fără să o ardeți, aduceți focul la mediu. o să dureze cu cca 2 minute mai mult.

Ficăței de pui cu bere și muștar

La cererea publicului posesor de:

1 kg ficăței de pui
2 cepe
3 morcovi
1 bere
1 lingura de muștar

Leneșa vă recomandă:

Tăiați ceapa cubulețe  cât de mărunțele va ies. Dați pe răzătoare morcovii. Căliți ambele ingrediente (LA FOC MIC), în ulei nu prea mult, până când ceapa este translucidă (mătușile specialiste în călit ii zic sticloasă).
Adăugați ficățeii (rugăm nu sărați ficățeii niciodată înainte de a fi gata mâncarea, că se amărăsc). Lăsați la foc mic. Fiind ficățeii de pui de gostat, probabil vor lăsa apă. Dacă aveți noroc și după 3 minute n-au lăsat zisa apă, adăugați mai cu țârâita  cât sa-i acopere, abia-abia. Dacă scade și ficățeii nu-s fierți  (puțin probabil, da' noa) mai adăugați din când în când.
Când ficățeii-s fierți (adică dacă îi tăiați  nu-s roz în mijloc), lăsați apa să scadă, adăugați o lingură de muștar și un deț de bere și sărați și pipărați după gust. Editare întârziată: lăsați și berea să scadă.

Trântiți un piure de cartofi alături și aruncați-va pe dânșii.